Călin Georgescu, născut la 26 martie 1962 în București, este un inginer și expert în dezvoltare durabilă, cu o carieră ce include funcții în diverse instituții guvernamentale și organizații internaționale. Deși s-a prezentat ca fiind nou în politică, activitatea sa din ultimele decenii indică legături cu mai multe partide politice și personalități influente din România.
Cariera profesională și legăturile politice:
- Anii ’90: După Revoluția din 1989, Georgescu a ocupat funcții în Ministerul Mediului și în Parlament, perioadă în care Frontul Salvării Naționale (FSN) era la putere. În 1991, a devenit șef al biroului senatorial pentru Mediu, iar în 1992 a fost consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu.
- 1993-1996: A condus Asociația Tineretului Ecologist din România (TER), un ONG cu finanțare de stat, evidențiind legături cu structuri guvernamentale.
- Guvernarea CDR (1996-2000): A fost secretar general în Ministerul Mediului, funcție obținută, conform unor surse, printr-un concurs controversat.
- Anii 2000: A ocupat poziții în Ministerul Afacerilor Externe și a colaborat cu ONU în domeniul dezvoltării durabile. Cu toate acestea, detaliile privind numirea sa ca raportor special ONU rămân neclare, Ministerul de Externe neputând furniza documente care să ateste procedura.
Implicarea politică recentă:
- Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): În 2020, Georgescu a fost asociat cu AUR, fiind propus de partid pentru funcția de prim-ministru și numit președinte de onoare. Ulterior, s-a distanțat de AUR, acuzându-l pe liderul George Simion de legături cu PSD.
- Alegerile prezidențiale din 2024: A candidat ca independent, obținând un rezultat surprinzător în primul tur. Discursul său a fost caracterizat de mesaje naționaliste și critici la adresa clasei politice actuale.
Controverse:
Deși se prezintă ca o figură nouă în politică, activitatea sa din ultimele decenii arată legături cu diverse partide și personalități politice, inclusiv cu FSN și PSD. Implicarea sa în concursuri controversate și colaborarea cu ONG-uri finanțate de stat au ridicat semne de întrebare privind integritatea sa.
În concluzie, deși Călin Georgescu se prezintă ca o alternativă nouă în politica românească, parcursul său profesional și politic indică legături semnificative cu structuri politice și guvernamentale din ultimele decenii.
Rezumat al unei postări de pe Facebook a Emiliei Șercan despre Călin Georgescu:
Emilia Șercan ridică întrebarea dacă Călin Georgescu este rezultatul influenței unor „grupuri de reflecție” conectate la servicii secrete și structuri politice din România. În 2014, în contextul ascensiunii partidelor naționalist-populiste în Europa, în România nu exista un partid eurosceptic puternic, iar România Mare și PP-DD erau în declin. Conform unei surse politice, astfel de „grupuri de reflecție”, compuse din foști securiști, membri ai serviciilor post-1989, politicieni și academicieni, discutau despre necesitatea unui partid naționalist-eurosceptic, care să capteze nemulțumirile populației.
Această sursă i-a sugerat Emiliei Șercan să-l urmărească pe Călin Georgescu, despre care spunea că ar putea fi figura centrală a unui astfel de proiect politic. În scurt timp, Georgescu a lansat, alături de Dan Puric, Mișcarea „Motivația România”, cu un manifest bazat pe credința în Hristos și dragostea de neam, semnat de 23 de persoane. Manifestul a fost ulterior șters, dar Șercan l-a recuperat prin WebArchive.
Deși numele lui Georgescu era vehiculat pentru funcția de premier în crizele politice, el nu avea afiliere politică până la intrarea în AUR, în 2020. Totuși, el beneficia de susținerea acestor „grupuri de reflecție”, formate din rezerviști naționaliști din servicii secrete și diplomați, bine conectați politic și financiar la nivel înalt.